Marta Usurelu

Marta Usurelu

Gabriela Lungu, dupa 1 an!

G_Lungu_BU8A6420

Gabriela Lungu este unul dintre cei mai renumiţi oameni de comunicare din România. Cu un an în urmă a plecat să lucreze în Londra, la Weber Shandwick, a doua cea mai mare reţea de comunicare din lume. După 6 luni a fost promovată într-o poziţie nou creată, Chief Creative Officer. La un an, de când lucrează în Londra, am intrebat-o ce a realizat şi cum este viaţa de expat român.

S-a împlinit un an de când eşti manager român, expat la Londra? Ce înseamnă să lucrezi în altă ţară, la acest nivel?
Incredibil de frumos şi de greu. Câteodată parca nu-mi vine să cred ce fac, în ce întâlniri merg, cu cine apuc să discut şi câtă încredere mi se acordă. Totodată, parca nu-mi vine să cred cum am rezistat în anumite situaţii dificile tentaţiei de a spune ‘gata, de ajuns, hai acasă’. Frânturi din ultimul an sunt de domeniul fanteziei, parcă rupte dintr-un serial american. Cu toate scenele fabuloase, dar şi cu toate dramele de rigoare.

Cum interacţionezi cu colegii la birou? Dar în viaţa de zi cu zi? Cum sunt comparativ cu cei români?
Nicăieri unde am lucrat n-am fost un coleg, un şef sau un angajat comod. Nu-mi plac regulile aiurea, dar ţin la respectarea regulilor cu sens, nu-mi place status quo-ul şi mereu mă întreb cum aş putea îmbunătăţi, cer excelenţă de la mine şi de la cei din jur, scuzele nu mă mulţumesc şi când cineva spune “nu se poate” întreb mereu “de ce nu?”. Şi în ţară şi aici am avut oameni cu care am colaborat uşor (cu unii chiar am legat prietenii frumoase), şi oameni care au fost rezistenti la planurile sau metodele mele (cu care relaţiile au fost reci, de multe ori reduse la mimimum necesar unei colaborări decente). Ce e diferit aici faţă de acasă e proporţia – în ţară vedeam cu siguranţă mult mai multe feţe prietenoase, oamenii erau mai entuziaşti la planuri îndrăzneţe şi mai deschişi să încerce.

Care sunt cele mai mari dificultăţi pe care le-ai întâmpinat?
Lucrul cu oamenii este întotdeauna cel mai greu. Nu doar la job, ci în general, cu atât mai mult pentru că vorbim şi de diferenţe culturale majore. Românii sunt un popor atât de direct – spunem lucrurile pe şleau. Englezii sunt renumiţi prin comportamentul lor pasiv-agresiv. Nu cred că există două stiluri mai diferite.

Între 9 si 12 martie eşti preşedintele juriului de PR de la Dubai Lynx. Cu ce gânduri ai primit acest rol?
Merg în Dubai cu dorinţa de a premia campanii de PR curajoase din punct de vedere creativ, care să creeze noi standarde în această profesie. Cred cu convingere că încă nu există destulă aplecare pentru creativitate în această industrie (România este o excepţie, fiind una dintre cele mai creative pieţe de PR din lume; la nivel internaţional însă lucrurile stau mult mai rău). De aceea mi-am făcut o misiune personală din a pleda pentru creativitate în PR. Sunt un aprig militant pentru produs creativ, proces creativ, inovaţie în abordări, cât şi pentru crearea în agenţiile de PR a unei structuri de creaţie – practic pentru re-aşezarea intregii industrii, la nivel internaţional, în jurul creativităţii. Pare fantezie ce mi-am propus, dar la fel au părut în urmă cu ani şi multe alte lucruri pe care între timp le-am realizat. În Dubai sper să reusesc să înaintez câţiva pasi pe drumul nu tocmai lin spre ce mi-am propus.

Ce ai învăţat în ultimul an?
Că românii mişto sunt cei mai mişto oameni din lume. Mai mişto decât cei mai mişto oameni de altă naţie.
Că plecatul din ţară este cel mai greu lucru pe care un om trecut de 35 îl poate face în viaţă şi nimic nu te poate pregăti pentru cât de greu este.
Că sunt mult mai valoroasă profesional decât îmi imaginam.

Care crezi că este este calitatea care te-a ajutat să faci o carieră internaţională?
Ambiţa. Aşa începe orice performanţă. Mai mulţi ar putea, dacă ar vrea. Şi apoi, dacă ar vrea cu adevărat, s-ar strădui din răsputeri să le şi iasă.

Intregul interviu cu Gabriela Lungu poate fi citit in numarul urmator al revistei Biz, care apare in luna martie.
Foto: Gabriel Hennessey