Marta Usurelu

Marta Usurelu

Talent risipIT

dreamstime_s_34727981

Romania e perceputa de ani buni drept un paradis al tehnologiei, iar programatorii sunt vanati de multinationale cu salarii competitive si conditii de lucru exemplare. In pofida creativitatii ce ii caracterizeaza pe softistii romani, mediul antreprenorial intarzie sa livreze produse de succes, pe fondul lipsei unei culturi a startup-ului.

Talentul romanilor la sport este unul proverbial, aparand pe fondul unor generatii de exceptie care au reusit sa obtina rezultate extraordinare, in ciuda unor conditii nu tocmai prielnice performantei. Astazi, acest stereotip se transpune atat in randul medicilor care iau calea Occidentului, cat si al specialistilor IT.

Majoritatea site-urilor locale de job-uri sunt populate cu posturi tentante din tehnologie, fie ca vorbim de dezvoltatori de aplicatii mobile, site-uri web, jocuri sau administratori de infrastructura.

Multinationalele si-au intarit pozitia in Romania dezvoltand centre de profil in Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Sibiu, Craiova sau Timisoara, iar in prezent duc o adevarata lupta cu companiile locale pentru a recruta si pastra programatorii calificati in cadrul companiei cat mai mult timp, oferindu-le un program de lucru flexibil, training-uri, bonusuri si alte facilitati.

Toate aceste coordonate ne-ar putea duce cu gandul la faptul ca romanii sunt dotati cu o capacitate neobisnuita de a intelege si executa proiectele IT mai repede, mai eficient si mai ieftin decat specialistii din alte tari. Aceasta teorie, desi fantezista, are un sambure de adevar.

“Pe partea tehnica suntem foarte creativi, dar in niste limite pe care nu vrem sa le depasim. E o chestie sociala, istorica, educationala. Oricum, in Romania e mai bine decat in India, unde in IT nu exista creativitate aproape deloc. Fiecare are specificul lui, nu inseamna ca unii sunt mai buni si altii sunt mai prosti. Cand o companie vrea sa se dezvolte, se orienteaza in functie de specializare si alege India, Romania, Malaezia, Mexic, Bulgaria. Faptul ca avem un specific clar e un lucru bun, pentru ca asta ne face sa ne pozitionam intr-o anumita arie”, spune Antonio Eram, fondator si CEO Netopia.

Antonio Eram, Netopia

Antonio Eram

Asadar, imaginatia intr-o lume a codului nu ne este straina. Cu toate acestea, liderii multinationalelor din IT&C au remarcat un aspect deloc surprinzator, dar prea putin dezbatut: desi piata dispune de suficient talent si pregatire tehnica, mult prea putini tineri specialisti IT isi incearca norocul – si confirma – in domeniul antreprenorial.

Un motiv in acest sens tine cu siguranta de confortul de a lucra intr-o mare companie care iti asigura, pe langa un salariu generos, abonament la piscina, sala de fitness, cursuri de limbi straine sau traininguri utile, dar si captivante. In mod cert, un astfel de job e greu de refuzat.

“Notiunile de startup si cea de confort nu se impaca. Un startup denumeste perioada de timp pentru care stie ca mai are bani de «runway» si nu se masoara in ani, ci in saptamani, de multe ori. Acesta e mediul in care un startup trebuie sa se descurce”, spune Alexandru Lapusan, CEO Zitec. Pe de alta parte, ideea de a dezvolta un proiect pe cont propriu, dupa propriile reguli, si de a te face cunoscut la nivel international e cel putin la fel de tentanta, cu atat mai mult cu cat creativitatea face parte din specificul programatorilor romani, iar industria IT are suficient de multe exemple la nivel global de tech guru sub 40 de ani care in urma cu cinci ani schitau proiectul in propriul dormitor.

Mitul ideii

Lipsa ideilor nu este, mai mult ca sigur, unul dintre motivele pentru care startup-urile tehnologice din Romania intarzie sa se dezvolte si sa se faca cunoscute la nivel global. Dimpotriva, programatorii romani au suficient de multe idei, iar nu de putine ori acestia chiar iau initiativa si incearca sa o dezvolte la stadiul de proiect.

“Ma ingrozesc cand aud pe cineva ca are o idee si se asteapta sa dea lovitura. Cand oamenii nu vor mai avea doar o idee, ci si un business plan, vor sti sa faca un pitch, sa ceara finantare de la prieteni, apoi de la angel investors sau venture capitalists, vom vedea mai multe startup-uri. Inca stam prost la acest capitol, nu ne putem compara cu SUA, Marea Britanie, insa apar tot mai multe astfel de proiecte si unele se valideaza, fie ca obtin finantare, ca se muta in SUA, Canada sau la Londra, fie ca fac treaba cat de cat buna si aici, cu parteneriate locale”, explica Alexandru Lapusan.

In realitate, ideea valoreaza foarte putin si rareori este criteriul definitoriu al unui startup tehnologic de succes; sute de idei cu potential rasar in fiecare minut in toate colturile lumii si mor inainte de a fi fructificate, iar acest lucru nu se intampla din cauza unei proaste executii tehnice.

“In IT, programatorii sunt un fundament, dar un startup inseamna mai mult decat un programator bun, ci si un project manager bun, un tip de business bun. E foarte greu sa gasesti si programatori, si oameni de business intr-o singura combinatie. Multe insuccese apar din cauza faptului ca nu vin cu un business plan, ci cu o idee si o executie. Se poate porni si asa, dar ajungi la un moment dat la un nivel la care realizezi ca nu ti-ai construit un fundament de business, un business plan cu predictii; trebuie sa ai o idee despre cum comunici, ce vrei, cum monetizezi, sa ai o idee despre protejarea proprietatii intelectuale, a marcii”, e de parere Eram.

Aceste coordonate pot duce la demararea cu succes a unui startup, insa de cele mai multe ori fondatorii ajung la un punct in care nu mai reusesc sa faca urmatorul pas. Pentru a avea sanse de reusita, e nevoie de mult mai mult decat talentul proverbial al programatorilor.

Cunoasterea legislatiei, a contabilitatii, marketingului, publicitatii, programarii, talentul de networking sunt esentiale pentru un proiect echilibrat, capabil sa se impuna si pe pietele straine.

Bobby Voicu stie cat de importanta este atat chimia dintre cei trei fondatori, impartirea sarcinilor in functie de skill-urile fiecaruia, cat si prezenta fizica la Startup Bootcamp din Dublin, unde au avut posibilitatea de a face networking cu specialisti in domeniul IT, aceste ingrediente dovedindu-se decisive in evolutia MavenHut, unul dintre putinele proiecte antreprenoriale romanesti cu ecou la nivel international.

“Incubatoarele te ajuta pe zona de comunicare. Toti tinerii antreprenori considera ca au cea mai buna idee, si poate ca o au, e ceva relativ, insa le e frica sa o comunice mai departe, pentru a nu fi furata. In cadrul unui incubator te duci si iti prezinti ideea, faci networking. Trebuie sa ai un shift in comportament, sa comunici. Ai o idee, o comunici si cu viteza o pui in practica. This is how it works. Cine e cel mai rapid sa puna o idee buna in piata, castiga, nu cel care are cea mai buna idee si o tine pentru el”, e de parere Antonio Eram.

Fie ca talentul proverbial al programatorilor romani este un mit sau nu, numarul acestora si orientarea noii generatii spre programare indica un potential urias al pietei. Alegerea confortului job-ului in cadrul unei multinationale sau a aventurii unui startup tine, de cele mai multe ori, de personaitatea individuala a fiecarui specialist IT. Insa cei ce decid sa se aventureze in lumea spectaculoasa, dar riscanta a startup-urilor tehnologice trebuie sa invete sa fie antreprenori, inainte de a fi dezvoltatori.

Foto © Tixtis | Dreamstime.com  Articol scris de Dragos Lazarescu pentru revista Biz.

Tags: