Marta Usurelu

Marta Usurelu

Design Thinking pentru manageri

© Wavebreakmedia Ltd - Dreamstime.com

Foto © Wavebreakmedia Ltd – Dreamstime.com

Era o seara ploioasa de aprilie cand mai bine de douazeci de absolventi ai programului de MBA oferit de Maastricht School of Management Romania si-au ocupat constiinciosi locurile in sala. Forfota se stingea treptat, pe masura ce ora de incepere a cursului se apropia. Pe chipurile participantilor se putea citi cu usurinta o oarecare curiozitate si mult interes. Motivul? Urma sa inceapa un workshop despre Design Thinking.

Gandirea de tip design este un concept care se refera la utilizarea sensibilitatii si a metodelor specifice designului pentru a satisface nevoi si pentru a rezolva probleme actuale. Vestea buna este ca aplicarea conceptului nu necesita nici experienta in design si nici talent la desen.

Cum Design Thinking este un proces inovator care pune accent pe observare, colaborare, invatare rapida si vizualizarea ideilor, n-a fost o surpriza faptul ca, la finele prezentarii, Daniela Marzavan, Senior Lecturer for Design Thinking la Universitatea de Stiinte Aplicate din Berlin, i-a impartit pe participanti in mai multe echipe pentru un scurt exercitiu. Fiecare grup avea misiunea sa genereze cat mai multe idei, componenta specifica gandirii de tip design, si sa creioneze pasii necesari aplicarii conceptului in mediul de afaceri local, pe baza unor intrebari formulate inainte de seminar de revista Biz.

Rezultatele au fost remarcabile si au demonstrat ca aplicarea unor metode tipice designului poate contribui substantial nu numai la structurarea unui articol pentru o revista de afaceri, ci mai ales la imbunatatirea continua a proceselor de business dintr-o companie.

“Majoritatea companiilor sunt constiente ca designul produselor si al serviciilor reprezinta o componenta vitala pentru competitivitatea businessului, in timp ce aplicarea designului la alte niveluri ale organizatiei – de pilda in strategie – este un proces de lunga durata si, cu siguranta, nu exista o singura reteta a aplicarii conceptului”, spune Daniela Marzavan, care ocupa pozitia de Senior Lecturer si la Universitatea de Inginerie si Design ELISAVA din Barcelona. “Cu siguranta este o decizie care va schimba cultura companiei si va aduce un mindset focusat pe inovatie constanta in ADN-ul organi­zatiei”, continua Daniela Marzavan.

Cu toate acestea, primii pasi sunt intotdeauna cei mai dificili si mediul de afaceri nu face exceptie de la aceasta regula. Generarea unui numar mare de idei este un proces creativ, iar creativi­tatea si implicit experimentarea lasa loc adesea de mici greseli, iar angajatii din perioada postcriza, nu de putine ori se tem sa fie prinsi “cu garda jos” de catre top management. Atata vreme cat implementarea conceptului nu se bucura de sprijinul total al top managementului si de implicarea directa a liderilor, sansele ca acesta sa dea rezultatele dorite sunt infime. Dar, odata ce conceptul va reusi sa penetreze toate nivelurile ierarhice ale unei companii, beneficiile unei gandiri specifice designului nu vor intarzia sa apara pentru acea companie.

Procesul de Design Thinking incepe cu o abordare divergenta, adica incercarea deliberata de a genera cat mai multe idei si solutii la o problema curenta, si se inchide convergent, prin rafinarea ideilor si selectarea celei mai bune solutii. De-a lungul acestui drum, echipa va trece printr-un proces format din mai multi pasi, printre care intelegerea problemei, observare, puncte de vedere, ideatie, prototipare
si testare.

Puterea designului

Pe masura ce companiile cauta noi modalitati prin care sa imbunatateasca procesele de inovare, iar gandirea strict analitica si managementul stiintific au facut fata cu greu presiunilor crizei economice, gandirea de tip design are toate sansele sa ocupe un loc din ce in ce mai important pe agendele managerilor romani.

“Organizatiile intampina dificultati in ceea ce priveste inovarea continua, pentru ca nu sunt proiectate sa faca fata schimbarilor permanente”, spune Simone Veldema, Senior Associate la DesignThinkers Group si totodata detinatoarea Greenbiz Startup. “Design Thinking contribuie din plin la crearea unei culturi bazate pe explorare si incredere, care duce la cresteri permanente.

Adesea, procesul de Design Thinking ajuta organizatiile sa priveasca diferit lucrurile si sa creeze un nou focus”, adauga Simone Veldema. Cum procesul de Design Thinking este sinonim cu valoarea adaugata, acesta poate ajuta organizatiile sa redescopere procedurile prin care sa cocreeze pentru si, de ce nu, alaturi de consumatorii finali – o abordare folosita frecvent de cei care dau dovada de o gandire specifica unui designer.

Daca nu poti prezice viitorul, atunci mai bine il “desenezi”

Viitorul se naste din concepte, mai ales ca nu degeaba se spune ca, daca nu poti prezice viitorul, atunci mai bine il “desenezi” de unul singur. Cu cat astfel de concepte, precum cel de Design Thinking, sunt mai puternice si mai captivante, cu atat impactul lor in modelarea viitorului mediu de afaceri poate fi mai mare.

Designul inseamna frumos, iar aplicarea unei gandiri tipice reprezentantilor acestui domeniu poate infrumuseta compania si in interior, nu doar in exterior, proces de care se ocupa publicitatea sau departamentul de marketing. O organizatie “supla”, construita in jurul unor roluri si nu al unor scheme fixe, gandita pentru a se putea adapta cu rapiditate schimbarilor din piata ori a se reorganiza continuu, intern, in functie de propriile nevoi, are mult mai multe sanse sa performeze in mediul economic actual, comparativ cu o organizatie inghetata in timp.

Un text scris de Ovidiu Neagoe pentru revista Biz.