Marta Usurelu

Marta Usurelu

Un cuvant bun intareste industria, nu o darama

12188126_696971470439879_6365700422653803266_o

Ori de cate ori ii spun unui prieten sau unui interlocutor ca un cunoscut sau concurent de-al lui a reusit o performanta, vad o grimasa. Si primesc inevitabil un contraargument menit sa diminueze realizarea celui despre care vorbim. Ceva e foarte clar: nu este meritul lui, asa ceva s-a mai facut si, oricum, nu este o mare realizare.

Nu avem eleganta si obisnuinta sa recunoastem reusita celor din jur. Vestea despre realizarea cuiva, mai degraba ne supara si ne acreste, decat sa ne bucure. Ne determina sa izbucnim vulcanic si sa defaimam instant munca acelui om.

Aceasta atitudine este valabila, din pacate, in mai toate domeniile de activitate. Iar reactiile negative arata clar nevoia de civilizatie si de evolutie. Sunt o caracteristica urata a noastra, a romanilor, una care ne trage urat inapoi in fata prietenilor, a colaboratorilor nostri, dar si in fata altor popoare.

Este atat de greu sa ne propunem sa tacem cand veninul se napusteste navalnic sa ne iasa pe gura? Este atat de greu ca, in loc sa scuipam tot ce ne trece prin cap, sa spunem simplu: “Bravo!”, “Frumos!” sau “Felicitari!”?

Chiar nu putem sa ne propunem sa reactionam mai elegant? Sa intelegem ca putem fi mai mult decat aceste rautati si copilarii? Ca, un cuvant de apreciere, sa fim seriosi, nu aduce nici mai multi bani si nici clienti concurentei? Din contra, ca fiecare cuvant urat este un gest care spune mai mult despre noi?

Nu suntem mai prejos si nu pierdem nimic daca nu aruncam cu noroi! Mai mult, asa castigam respectul celor din jur si evoluam. Iar celor care sunt de acord cu mine, dar considera ca acest lucru nu se va intampla niciodata, vin si le spun: Se va intampla! Nu maine si, poate nu la anul, dar ne schimbam incet, putin cate putin. Schimbarea noastra in bine se intampla si se vede in timp!

Doar ca trebuie sa ne propunem si sa incepem! Da, avem nevoie de timp ca sa ajungem la nivelul altor tari. Noi, cei care avem pretentia ca suntem mai buni, ca ne respectam si dorim la randul nostru respectul celor din jur, putem incepe de maine acest exercitiu.

Nu este un indemn sau o pornire care vine la incept de an. Este o lectie pe care am inteles-o in sfarsit saptamana trecuta, in Viena, cand m-am intalnit cu reprezentantii a patru companii de publicitate si PR. Toti interlocutorii, fara exceptie, au vorbit frumos unii despre altii si au apreciat uimitor de simplu calitatile concurentilor.

M-am mirat, dar la fel a fost in domeniul bancar. Marii jucatori au vorbit la fel despre colegii lor, fara superficialitate sau pentru ca asa este frumos. Iar acest comportament m-a incantat mult, mult mai mult decat am crezut ca o poate face! M-a determinat sa-i vad cu alti ochi si sa inteleg ca, in final, suntem cine suntem indiferent cat de mult ne laudam sau stim sa ne facem PR. Ca rezutatele vorbesc despre noi si ca un cuvant bun pe care-l spui sau il primesti de la cineva din domeniul tau intareste industria, nu o darama.