Despre respect la evenimente

Zambesc deseori cand aud ca cineva care a participat la un eveniment spune ca n-a aflat nimic nou. Ca stia deja tot ce s-a vorbit, fiind expert si priceput in toate. Aud comentarii de la oameni care nu au pregatire in domeniile despre care isi dau cu parerea, dar se considera mult peste cei despre care vorbesc.

Mi-am propus sa penalizez acest comportament prezentand de fiecare data argumente si pareri avizate. Incerc sa descopar daca in spatele comentariului este fie cineva care are mare dreptate si vrea sa participe in discutie, fie vrea doar sa-si demonstreze superioritatea, minimizand orice idee.

Am adunat de la evenimente o serie de idei atat in ceea ce-i priveste pe organizatori, vorbitori, dar si despre public. Nimic nu este doar in alb si negru, dar, daca vrem sa vorbim despre profesionalizare si dorim sa vedem o evolutie in acest domeniu, este momentul sa-i tratam cu respect sau sa-i penalizam pe cei care merita.

Organizatorii
Asistam de ani buni la o inflatie de evenimente, in ideea ca ar fi una dintre caile usoare si rapide de a face si incasa bani. General vorbind, organizatorii au o idee sau un sponsor si fac evenimente. Cu sau fara un concept, cu sau fara o strategie.
Desi sunt o serie de organizatori si evenimente cu traditie in piata, multitudinea de experiente proaste determina punerea la gramada a tuturor si alimenteaza un dezinteres general fata de aceste proiecte, transformand jobul organizatorilor de evenimente cu adevarat profesionisti intr-unul extrem de dificil.

Speakerii
Din pacate sunt putini vorbitorii, personalitati sau specialisti, care stiu sa construiasca un discurs si care au priza la public. Care se pregatesc si vin in fata participantilor aducand idei noi si punand audienta pe ganduri. Sunt multi cei indragostiti de vorbitul in public, care au prins experienta si se considera buni. Sunt cei care de multe ori se autoinvita, dar care nu depasesc un nivel mediu ca vorbitori. Cel mai trist este ca nu se pregatesc si nici nu doresc sa evolueze, fiind multumiti de prestatia pe care o au si porniti sa transmita un mesaj pe care il considera de necombatut.

Mai sunt cei care se tem de vorbitul in public si se vede clar ca nu-si gasesc locul pe scena. Si cei trimisi din partea companiilor, care sunt deseori si sponsori, pentru care singurul scop este sa bifeze o prezentare. Vorbesc facand corporatiei pe care o reprezinta un deserviciu prin recitarea unui profil de companie lipsit de orice urma de interes pentru sala, si fara sa observe ca sunt de prea multe ori total pe langa interesele publicului. Ei sunt cei care au cele mai mari asteptari de la public, uitand ca de speaker si de subiect depinde in cea mai mare proportie ca la sfarsitul prezentarii sa adune reactii, contacte sau sa ramana memorabil in mintea oamenilor.

Publicul
In fata numarului mare de evenimente, bune si mai putin bune, mare parte a publicului si-a pierdut interesul de a vrea sa afle ceva nou, de a invata. Nu mai participa activ la workshopurile interactive, desi le solicita vehement, sustinand nevoia de ceva nisat si aplicat.
Oamenii vin la evenimente pentru a fi vazuti. Sau pentru a pleca motivat de la birou. Nu fac sau nu vor sa faca networking si nu-i intreaba pe invitati altceva decat ceea ce acestia au spus in prezentare, nici in timpul evenimentului, nici in pauza. Apreciaza mai mult personalitatea speakerilor decat continutul prezentarii. Si, in cazul in care sunt infomatii puternice, noi, le comenteaza dar recunosc faptul ca foarte rar le pun in practica. Nu se sfiesc sa raspunda la telefon sau sa iasa din conferinta in orice moment au o nevoie, indiferent de cine este pe scena. Uita esentialul pentru care au facut un efort de a veni si plati pentru a fi acolo: sa afle ceva nou, sa vada anumite idei, o alta perspectiva. Sa intalneasca oameni care ii pot indruma sau oferi o idee.

Ar fi un bun experiment sa-i auzim pe cei care comenteaza verbal sau in scris cum argumenteaza pertinent un punct de vedere. Sau realizand si sustinand o prezentare in public. Mi-i inchipui pe scena, raspunzand calm si cu eleganta tuturor intrebarilor, inclusiv celor redundante, care denota lipsa de atentie in timpul evenimentului.

Cred ca ar trebui sa gandim putin inainte sa catalogam pe cineva si sa-i tratam cu respectul cuvenit pe cei care au curaj sa actioneze, fie ca organizeaza un eveniment sau sustin prezentari, si mai ales pe cei care vin, manifestandu-si atentia si rupandu-si din timp cateva ore, o zi sau mai mult pentru un eveniment. Si sa nu uitam de feedbackul constructiv, care are exact aceasta menire: sa arate ce n-a fost bine si sa determine regruparea si pregatirea mai buna pentru data viitoare.