N-am crezut asa, dar experienta se dovedeste a fi un atu imbatabil. Este acea forta invizibila care ma ajuta sa vad astazi lucrurile cu alti ochi si sa iau decizii total diferite fata de acum cativa ani.
Sunt genul de om voluntar, care vrea sa construiasca si se lupta pentru ideile sale. Care pune suflet si nu renunta. Asa am fost mereu si, desi acest fel de a fi m-a ajutat mult, in mare masura m-a si afectat.
Au fost ani in care luam personal raspunsurile negative ale celor cu care interactionam. Consideram ca oamenii n-au inteles sau n-au vrut sa inteleaga, ca au ceva cu un aspect din ce faceam si incercam apoi ore intregi sa inteleg si sa-mi explic reactia lor.
Cand pui suflet, te afecteaza tot ce se intampla. Te consuma mai mult decat e normal. Experienta a fost cea care m-a ajutat sa inteleg ceva ce imi era imposibil sa cred si sa gandesc acum cativa ani: e bine sa fii mai detasat.
“Nu” este doar un raspuns. Unii oameni pur si simplu n-au chef sa faca ceva. Nu vor. Altii au probleme in a intelege ce le spui. O mare parte au alta parere, fara sa aiba ceva impotriva ta, au alte prioritati, iar cu multi altii nu ai puncte comune cu strategia lor.
Stiu ca, la cealalta extrema, a nu te lua prea in serios este detasarea totala. Nu este OK nici sa fii atat de detasat. Cred ca trebuie sa fii atent la ce se intampla in jur, sa observi si sa prinzi oportunitatile la momentul potrivit.
A fi mai detasat inseamna sa intelegi ca nu este mereu vorba despre tine. Nu totul are legatura cu tine, asa cum nu toti pot fi colaboratorii si prietenii tai.
Din pacate, doar dupa ceva ani in care izbucnesti ca un vulcan, dupa o perioada in care acumulezi experienta, cunostinte aprofundate in domeniul in care activezi si suficienta incredere, incepi sa vezi lucrurile altfel. Si intelegi ca in aceasta lume toti suntem niste jucatori. Ca nu toata lumea vrea sa fie director de teatru. Unii vor sa fie doar actori.