marta usurelu

Faptele spun cine esti, nu like-urile (Partea a 2-a)

dreamstime_s_41676413

Sunt grele zilele in care stai in spital, in imposibilitatea de a fi operat, pentru ca nu exista sange. Ti se spune sa aduci donatori. Prieteni care sa vina si sa doneze.

Nu doresc nimanui sa treaca prin asa ceva. Nu uiti niciodata momentele in care stai pe patul de spital si te gandesti disperat ca nu vei gasi donatori. Imi amintesc ce stare ciudata, de apasare aveam. Si eu, si sotul meu. Nici nu vorbeam. Aveam atat de multi prieteni si deodata toti erau ocupati. Nimeni nu raspundea “Prezent” la apelul nostru.

Cand sangele este cea mai importanta donatie

Trebuia sa ma operez. Aveam o tumora la plamanul drept, dar nu puteam intra in operatie fara donatori. Spitalul nu avea sange si trebuia sa chem pe cineva sa doneze. Mi s-a recomandat sa gasesc 3-4 prieteni. Am inteles mai tarziu ca ti se sugereaza acest numar in speranta ca vin macar unul sau doi.

Nu m-am gandit ca va fi greu sa-i gasesc. Am inteles apoi ca acei oameni trebuiau sa fie in primul rand sanatosi, sa nu fi avut hepatita si sa vina dimineata la prima ora la spital. Atunci am vazut cum e sa suni si sa ti se prezinte tot felul de scuze si sa-ti dai seama, dupa cateva telefoane, cat de putini prieteni ai in realitate.

De la agonie la extraz
Am inceput sa sun la cei mai apropiati si sa le spun direct: am nevoie sa vii sa donezi. Nu pot sa intru in operatie fara ajutorul tau. Am spus realitatea tragic de simpla, dar a functionat.

Am recunoscut intotdeauna, sunt un om norocos. Cineva, acolo sus, a fost langa mine de fiecare data. Inclusiv prietenii. Iar in ziua in care asteptam donatorii, noua prieteni au venit la spital! Toate asistentele se mirau si ma felicitau. Aveau sange pentru mai multe operatii si euforia lor s-a transmis pana la mine. Stateam in halat, langa cabinetul in care intrau sa doneze, si ii asteptam. Le multumeam si-i imbratisam.

Ajuta tu primul, inainte sa astepti sa fii ajutat

Iti dai seama de cat de scurta este viata doar la necaz. Te simti ca atunci cand mergi pe gheata subtire si ai senzatia, la fiecare pas, ca pojghita se va sparge si te vei scufunda. Abia atunci incepi s-o apreciezi si sa inveti ca nu merita sa plangi pentru orice. Ca poti sa te bucuri la fel de bine de-o raza de soare sau de o realizare. Si intelegi ca familia si prietenii adevarati sunt cel mai de pret cadou pe care ni-l face viata.

Oamenii care trec de statutul de “alaturi de tine la bine” si actioneaza fiindu-ti alaturi la greu sunt cei pe care-i cautam. Cu totii ne dorim astfel de prieteni si familie. Ne place sa credem ca-i avem, dar mai ales sa-i simtim alaturi.

In acele momente am inteles aceasta realitate si de atunci am inceput sa fiu si eu asa. Am vazut cata nevoie ai sa-ti fie cineva alaturi si indiferent de situatie nu ma mai eschivez in momentele importante.

Poti sa ajuti inainte sa fii ajutat tu primul. Doneaza sange, daruieste din suflet orice ai de dat. Cand dai si celorlalti, gestul ti se intoarce inmiit. Si nimic nu se compara cu sentimentul de implinire pe care-l ai cand stii cine esti si ce-ai facut! Dar, mai ales, cand intelegi ca alaturi de tine, la greu, nu vor fi cei pe care ii astepti, ci prietenii si oamenii adevarati.

Foto © Anton Skavronskiy | Dreamstime.com

Comentează

Share article:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email