Sunt grele si pline de emotii noile inceputuri. Cand stii cat ai luptat sa construiesti ceva si vine timpul unui nou incept, te sperii. Ai indolieli, gandesti fiecare pas si cantaresti de doua ori orice miscare.
Sunt pline de indolieli si neprevazut noile inceputuri, asa cum este mai tot ce facem in ultimii ani. Dar, din pacate, sau din fericire – nici nu mai stiu daca e de bine sau nu, ne-am obisnuit sa mergem pe teren minat. Ne-am obisnuit sa nu mai stim ce facem peste 5 ani si sa ne concentram strict pe Unde vrem sa ajungem.
Starea permaneneta de garda din acesti ultimi ani ne este de mare ajutor, mai ales cand suntem la o noua rascruce de drumuri. Si stiu ca desi ne-ar fi de mare mare ajutor sa avem un semn care sa ne indice directia corecta, trebuie sa ne descurcam si sa actionam cum consideram ca e mai bine.
Am invatat ca desi nu e bine sa iei decizii pripite, de cate ori gandesti prea mult renunti sa mai faci ceva! Va invit asadar sa imbratisam noile inceputuri. Si sa le apreciem! Cu sau fara voia noastra, de fiecare data vor evidentia ceva nou despre noi, ceva ce nici nu stiam ca suntem capabili sa fim sau sa facem!
Foto © Skypixel | Dreamstime.com