Ne-am obisnuit sa renuntam usor. Sa amanam ce nu ne place, dar si ce ne place. Nu stiu de ce. Poate de la oboseala, de la griji sau doar din lipsa de inertie. Amanam sa actionam si pierdem ocazii. De la cele simple la cele rare, dar mai ales la cele cu care nu ne mai intalnim.
Nu este vorba despre geanta din vitrina la care mi-a ramas gandul si la care am ales sa renunt. Nici despre restaurantul la care am dorit sa merg, dar m-am razgandit. Nu ma refer aici la experientele la care renuntam din motive de timp, chef sau financiare, ci la cele care te contureaza ca om.
Un muzeu in care ai intrat din intamplare si care te-a facut sa vezi altfel lumea. O conferinta la care ai mers, desi nu intentionai, si ai intalnit oameni care ti-au schimbat viata, sau momentele in care ai trait cele mai puternice experiente, la care nici nu te-ai fi gandit. Ma refer la acele impulsuri la care renuntam cand stam si ne gandim mai bine, alegand sa facem ceva ce pare mai urgent. Ce-ar fi sa renuntam la acele ganduri care ne determina sa amanam pe alta data? Hai sa fim mai impulsivi!
Fa o plimbare cu cei dragi! Suna-i. Pur si simplu, fara un gand anume. Nu mai rata momentele pretioase. Pentru ca poti sa faci acum acele gesturi pe care apoi ramai doar sa le regreti. Si nu e nimic mai greu decat sa regreti un meci pe care l-ai fi putut vedea alaturi de un parinte, o plimbare in parc sau o discutie cu cel drag, care acum nu mai pot avea loc.
Am amanat destul. Am capitulat suficient in fata indeletnicirilor zilnice, a nimicurilor cu care am invatat sa ne impovaram. Am pierdut ocazii cu care nu ne mai intalnim. Hai sa apreciem si sa ne bucuram de momentele frumoase! Ele sunt cele cu care ramanem. Nu mai lasa pe mai tarziu ce-ti doresti. Profita de fiecare clipa, n-o mai lasa sa se iroseasca. Nu mai renunta asa usor!
1 comentariu
Daca ai sti cat de greu ne este sa facem asta prinsi in munca de zi cu zi.