Sunt ani buni de cand stiu ca de mine depinde sa reusesc in ceea ce fac. Cand esti antreprenor iti dai seama ca te bazezi doar pe tine. Ajungi chiar sa te salbaticesti si sa nu mai stii sa primesti ajutor sau un gest bine intentionat.
Sunt ani buni in care am construit, cu multe sacrificii. Am muncit zi si noapte, in weekend, in vacante sau in spital, pentru ca antreprenorii nu-si permit sa fie bolnavi.
Experienta m-a invatat ca nu poti sa le faci pe toate. Ca trebuie sa-ti alegi bataliile. Sa tragi linie! Asa am ajuns sa refuz mai toate intalnirile de “hai sa ne mai vedem si noi”, evenimentele mondene sau receptiile. Stiu ca nu este bine, ca relatiile sunt esentiale, dar am invatat sa le fac in timpul programului. Ca se poate sa fii eficient si ca relatiile de fatada nu ajuta niciodata.
Am trait toata aceasta perioada cu sentimentul de lup singuratic. Mi se parea trist si infiorator de greu ca trebuie sa le fac pe toate. Sa stiu ca, la naiba, n-ai pe cine sa te bazezi! Dar momentul iesirii in piata Victoriei m-a scos din aceasta rutina. A fost, pur si simplu, picatura care a umplut paharul. Mi-am regandit tot programul si, desi toate minutele sunt programate intre casa si serviciu, am iesit in piata!
Muncim, platim, reparam, construim, oferim tot ce putem si avem mai bun in speranta unui viitor pozitiv, cu gandul ca lucrurile se vor schimba. In seara aceea am vazut inca o data cat de singuri suntem. Ca guvernantii se gandesc doar la ei.
Dar tot atunci, in piata, am observat ca-i cunosc pe foarte multi dintre oamenii din jurul meu! Unii sunt antreprenorii, altii, multi, oameni din companii. Ne salutam si ne bucuram sincer ca ne vedem. Ca sustinem aceleasi valori. De atunci traiesc un sentiment nou: nu sunt singura, suntem mai multi! Si, chiar daca saptamana dupa saptamana deciziile guvernului au dezamagit, am descoperit ca in comportamentul si actiunile lor este mai mult decat rautate sau rea-vointa. Acesti oameni sunt incapabili. Nu stiu si nici nu vor sa caute profesionisti. Sunt contrariati sincer de gestul nostru si incep sa se gandeasca de doua ori inainte sa faca ceva.
Din pacate, faptul ca i-am pus pe ganduri nu este un castig. E mult prea putin! Cu toate acestea, dupa multi ani, resimt cu putere o stare de bine: nu mai sunt singura. Suntem mai multi la fel! Mai multi care stim ca nimic nu iese usor. Ca trebuie sa luptam pentru fiecare pas. Ultimele saptamani mi-au reincarcat bateriile. De o luna de zile descopar si respect multi oameni in jur, ii privesc cu admiratie si ii caut cu incredere, iar pentru mine aceasta este o mare victorie!
Foto © Omar Ariff Kamarul Ariffin | Dreamstime.com