Imi plac zambetele, imi plac reactiile firesti si gesturile simple. Poate sunt de moda veche, dar le apreciez mai mult ca oricand in special acum, cand vad cat de scurta este viata.
Nu vreau sa se inteleaga ca nu apreciez marile realizari, dar realitatea arata ca ele vin rar. Si ca tot asteptandu-le, uiti sa te bucuri de cele multe si mici. Tarziu intelegi cat de mult conteaza cu adevarat sa fie cineva langa tine la greu, mangaierea sfioasa a unui copil sau un zambet venit pe neasteptat de la jumatatea ta. Astfel de momente ma fac pe mine sa ma simt bine. Sa ma simt “acasa”.
Fara sa ne dam seama, in ultimii ani ne amintim sa ne bucuram de “acasa” si de familie in special de Sarbatori. Ar trebui sa o facem mai des! Ar trebui sa oferim mai des gesturi si motive de bucurie celorlalti. Cu acest gand am ramas dupa ce am vazut ieri, impreuna cu baietelul meu, de 8 ani, reclama cu Mog de Craciun.
I-am explicat ce este, dupa ce-am ras si revazut-o de cateva ori, si i-am aratat alte cateva reclame celebre de Craciun.
Nu, nu ma grabesc sa intru in atmosfera de Sarbatori, desi o stare de liniste si de bine m-a cuprins aseara, dupa multe luni agitate, si am inceput sa vorbim despre Craciun si cadouri. Poate sunt de moda veche, dar zambesc cand vad spoturile de Craciun, chiar daca ele vin prea devreme cateodata, pentru ca ne imping sa-i apreciem pe cei dragi, ne amintesc ca e timpul sa ne adunam de pe drumuri si ne ofera ragaz, macar pentru cateva minunte, sa mai visam.