Nu cred ca as putea sa fac parte dintr-o echipa de research. Sa stau de vorba cu consumatorii si sa-i intreb, dar mai ales sa le ascult parerile referitoare la diverse produse si servicii. Am inteles foarte clar, ieri sera, la concertul Indilei, care imi sunt limitele.
Nu, nu vorbim despre gusturi. Fiecare om are preferinte. Am vazut ieri o Sala Palatului mai plina ca oricand. Si merg des la concerte! Pe culoarele de acces erau puse siruri noi de scaune pliante si erau si oameni care stateau in picioare. Ca sa nu mai spun ca ieri au fost doua spectacole sustinute de Indila!
Am avut surpriza si sa vad in audienta foarte multi copii si adolescenti, iar in deschidere s-o ascult pe Delia. Sclipitoare, pusa pe dans si cantat, cantareata s-a straduit sa faca publicul sa cante si sa danseze. Nu aveam o parere conturata despre ea. Mi se parea ca este una dintre putinele cantarete de la noi care are voce. Am simtit insa, in cele 30 de minute cat a cantat, cat important este sa invete sa cante si live. Si ca are nevoie de melodii…
Si sunt convinsa ca Indila ar fi avut parte de o alta intrare daca ar fi cantat fara Delia in deschidere. Dupa romanca, pe scena a aparut o Indila parca prea modesta. Micuta, imbracata ca o scolarita, mult prea cuminte, fara decor, acompaniata acustic de 3 muzicieni, Indila a cantat! Atat. Si, tot din pacate, doar cateva melodii.
Dar pentru fani a fost electrizant! Ii simteai! Am avut parte insa de niste vecini care mi-au “explicat” tot ce era in jur, in sala si pe scena, inclusiv in pauza. Un cuplu tanar venit, sunt convinsa, sa se distreze, a comentat continuu, tot ce se putea! “Cine e asta?”, “Tie iti place Delia?”, “Parca s-a ingrasat!”, “Da’ nu se schimba?”, “Nu se misca si ea?”, “Draga, dar doar asa canta?”, “Tu ii stii melodiile?”, “Cum, nu le-ai ascultat in masina?”, “Indila n-are voce!”, “Delia ii da lectii!”, “Oamenii astia se duc la baie? Abia au venit!”, “D’aia au venit, ca sa se duca la baie?”…
Auzindu-i ce vorbeau, n-am putut sa nu ma intreb de ce au venit la concert. Cumparasera bilet. Nu erau invitati, i-am auzit vorbind. Initial, am zambit. Am crezut ca rezist. Mi-am dat seama ca nu pot. Nu am rabdare!
Nu cred ca exista o natie care sa ne bata: suntem campioni la dat cu parerea. Ne place mult, prea mult, sa vorbim despre orice, oricand si oricum. Stim intotdeauna mai bine. Suntem experti si nu doar atat. Suntem de “gashca”! Le aratam si prietenilor de acasa prin FaceTime concertul. Pe tot! Si nu vrem sa piarda nici ce spune artistul intre piese, chiar daca cel de langa tine nu mai vede bine.