Cuba linda de mi vida

Am vazut intr-o duminica o emisiune despre cele mai frumoase plaje din lume. Pe locul intai era Varadero, o plaja din Cuba. M-am uitat incercand sa nu-mi fac iluzii. “E mult prea departe. Sunt plaje minunate si la greci”. Am ramas insa cu gandul acolo. Si, asa cum e cand iti este scris sa se intample ceva, m-am intalnit in acea saptamana cu Ladislau Kristof, director pe atunci la Mega Vision. Intre subiectele discutiei a aparut, din senin, Cuba. Indragostit de aceasta tara, Ladislau mi-a aratat poze, mi-a vorbit despre Cuba si gata! Microbul a fost luat.

Cum am ajuns acasa am inceput sa pitch-iuiesc ideea. Parea atat de irealizabil incat… am primit unda verde! Atat mi-a trebuit. Desi plecam peste 5 luni, am gasit o oferta “de nerefuzat” la Air France. Am gasit in aceeasi zi hotel si in Varadero, si in Havana. Asa am plecat in Cuba.

Am fost “loviti” de saracia si frumusetea tarii. De situatiile uimitoare care te surprind oricat de pregatit ai fi. Coada de peste 2 ore la intarea in tara, dupa 9 ore de zbor. Perchezitia individuala in camere sigilate. Transferurile oficiale cumparate direct din aeroport dar care se dovedesc a fi foarte “la negru”. Taximetristii care iti cer sa platesti tarif fix, indiferent de cat de putin arata aparatul.

Ne-a socat saracia oamenilor, magazinele care arata exact ca la noi inainte de ’89 – un fel de hala in care era doar un salam. Si vanzarea pe cartela a manacarii sau multimea de politisti din Havana. “Este cel mai sigur oras din lume” ne-au spus la hotel. “Din 3 milioane de locuitori, 1 milion sunt politisti”. Desi pleci pe strada incurajat de aceasta informatie, esti inevitabil intimidat de cladirile vechi, cazute, murdare, pline de gunoaie. De galagia oamenilor care, vazandu-te turist, vin sa vorbeasca cu tine.

Dar, in mijlocul acestui amalgam de lucruri vechi, urate, cazute si atat de rupte de timp, descoperi o comoara. Cuba este o aventura. Este un paradis natural care te cucereste oricat de pretentios ai fi. Nu pot sa spun ce mi-a placut cel mai mult. Cert este ca, dintre toate locuri in care am fost, aceasta tara mi-a intrat la suflet.

Oamenii. Sunt fascinanti. Sunt veseli si senini. Pentru ei timpul s-a oprit. Am simtit acest amanunt atat de surprinazator pe parcursul celor 10 zile. Desi sunt saraci, stiu sa se distreze. Danseaza indiferent de varsta. Traiesc. Si stiu unde e Romania. Aproape toti!

Masinile, minunatele masini din celebrele picturi din toate magazinele de decoratiuni, sunt pe strada. Functionale. Pot fi inchiriate. Nu ai cum sa nu te uiti dupa ele, sa nu le atingi. Vrei sa le afli povestile.

Trabucurile. Nu fumez, dar trabuc as fuma cu placere oricand. Mirosul si arta facerii lor, atelierele si torcedorii te fascineaza.

Muzica. Ah, muzica! Cand aud muzica cubaneza revad, cu ochii deschisi, lumina aurie de Havana. Simt mirosul aromat de trabuc si gustul catifelat al romului. Muzica e fascinanta. Pina de bucurie si speranta, de melacolie, militanta sau trista, mustind de jale. De la Buena Vista Social Club la Casa de la Musica si pana la zecile de trupe intemeiate adhoc, care te intampina la fiecare colt de strada sau in restaurante, ti se poate canta, la cerere, tot ce-ti doresti.

Lumina. N-o uiti dupa ce ai fost acolo. Te vrajeste din primele momentele ale zilei si reuseste sa ofere strazilor care la inceput te ingrozesc, aratand ca dupa bombardament, cu pereti intregi cazuti, acel aer boem si ireal pe care nu-l intalnesti in alta parte.

Cocktailurile! Este locul in care am baut cocktailuri adevarate. Nicaieri un daiquiri nu este ca la La Floridita, unde chelnerii au pantaloni albi si sacouri rosii. Sau mojito ca la La Bodequita! Nici pentru Pina colada n-am gasit ceva la inaltime in alta parte.

Plaja. Nu este doar una dintre cele mai frumoase plaje din lume. Este catifea. O catifea care te uimeste, asortata cu un azur fara pereche al apei. Este locul de unde, stand cu picioarele in nisip, la umbra unui palmier si privind valurile, nu ai mai vrea sa pleci!

Povestea Cubei, a oamenilor sai, istoria acestei tari, sentimentul puternic de patriotism si dor de acesta tara pe care-l au toti cei care au plecat de acolo sunt alte cateva ingredinte care compun un mix irezistibil. Toate acestea sunt motivele pentru care Cuba este locul in care as pleca oricand, la orice ora din zi si din noapte. Cu drag!

Cuba linda de mi vida

Comentează