O (noua) lectie de antreprenoriat

Anul acesta este mai bun decat cel care a trecut. Nu cu mult, dar parca toata lumea vrea sa faca ceva. Lucrurile se misca si desi discutiile se invart in jurul bugetelor mici, am invatat sa nu mai asteptam.

Este un pas inainte. Am trecut in sfarsit peste frica din fata crizei, peste lunile in care nu faceam nimic si incepem din nou sa functionam. Nici vara n-a fost lejera, si parca mai mult ca oricand s-a simtit un elan in afaceri. Antreprenorii au inceput sa-si puna in practica strategiile si chiar sa-si diversifice activitatea. S-au invatat cu conditiile pietei si au inteles ca nu te ajuta nimeni daca nu te ajuti singur!

Am intalnit insa anul acesta discutii tot mai aprinse despre angajati. Despre cat de greu lucrezi cu oamenii. Toata filosofia echipelor de HR, politicile de motivare si studiile despre cei mai cautati angajatori se bat cap in cap cu realitatea de zi cu zi.

Si constat ca am ajuns intr-o noua etapa. Cea in care vedem in sfarsit importanta regulilor. A normelor pe care atat de mult am incercat sa le evitam. Intelegem ca nu poti sa ai rezultate si o masinarie care sa functioneze fara sa urmezi niste pasi clari. Si ca atunci cand te comporti prietenos cu angajatii, cei mai multi dintre ei uita de program sau de eficienta.

Cu ce te-ai luptat cel mai mult anul acesta, l-am intrebat pe Marius Tudosiei, de la Bacania Veche. “Mai greu decat anul trecut, anul acesta a fost lucrul cu echipa. Ce traiesc eu mi se pare simptomatic insa pentru intreaga tara. Cumva, oamenii se plafoneaza inainte de vreme, inainte de a demonstra ca sunt buni sau ca POT. Vor recompense, fara insa a fi aratat masura capacitatii sau implicarii lor.” mi-a spus.

I-am inteles punctul de vedere. Nu avem ca romani respect fara de angajator si reguli. Nu intelegem si nu apreciem performanta. In continuare asteptam sa se faca ora 6 PM ca sa plecam acasa si ne place sa gasim scuze pentru a nu ne indeplini sarcinile, uitand ca la sfarsitul zilei, daca treaba nu merge, nici businessul nu merge. Uitand ca nu castigam nimic daca ajungem pe drumuri si aruncam vina pe companie.

“Este un pericol tacut, din interior, pe care uneori il remarci prea tarziu. Asa am ajuns sa ma lupt cu asumarea si respectarea regulilor. Am remarcat abia acum – sunt convins ca mi se intampla si inainte – ca regulile ajung sa moara inainte de vreme sau inainte de a fi schimbate. Chiar si cele scrise ajung sa fie ignorate pentru ca avem (ca natie) aceasta tentatie a shortcut-ului. Regulile sunt reguli si chiar daca pare inutil, ele trebuie urmate pas cu pas. Na, ca am ajuns si eu in zona unor proceduri – probabil odata cu cresterea dimensiunilor businessului. Dar fara ele realizez ca suntem pierduti si sortiti unei inchideri premature!” a completat Marius raspunsul.

N-am putut sa nu ma gandesc din nou la provocarile zilnice ale unui antreprenor. La faptul ca suntem inca in urma tarilor capitaliste unde aceasta realitate a avut loc acum multi ani. Fie ca ne place sau nu, peste tot, din America si pana in Germania, sunt reguli clare. Norme si proceduri care au aparut, intelegem acum mai bine ca oricand, in urma interactiunii cu oamenii. Nu poti sa ai rezultate daca nu ai disciplina. Nu poti sa ai performanta daca nu ai reguli. Este inca o lectie pe care o invatam cu greu si foarte tarziu. Dar tot e bine ca am invatat-o! “Ca in rest… daca stai cu ochii pe business, el functioneaza!”, asa cum bine spune Marius Tudosiei.